Ideologie

Principiile social-democrate
Dr. Erich Froeschl

Acest text a fost prezentat de domnul Dl. Erich Froeschl, director al Academiei de Politică Internaţională a Institutului Karl Renner, Viena, în cadrul seminarului „Ideologia social-democrată”, organizat de Institutul Social-Democrat „Ovidiu Şincai” şi Institutul Karl Renner în 17-18 octombrie 2003. Traducerea din engleză a fost realizată de George-Vadim Tiugea, cercetător la ISD.

1. Valorile fundamentale ale social-democraţiei

Noi, social-democraţii urmărim realizarea unei societăţi în care personalitatea umană să se poată dezvolta liber. Activitatea noastră politică vizează crearea unei societăţi lipsite de ierarhii sociale de subordonare şi privilegii nemeritate, organizată conform principiilor democratice şi bazată pe valorile libertăţii, egalităţii, justiţiei şi solidarităţii. Responsabilităţile pe care indivizii le au faţă de sine, faţă de semenii lor şi faţă de societate şi mediu, dar şi faţă de generaţiile viitoare trebuie să ofere cadrul în care fiecare individ şi toţi la un loc decid cum să-şi organizeze vieţile lor personale.

a)  Libertatea

Noi, social-democraţii susţinem activ libertatea fiecărui individ şi a tuturor, în sensul unui simţ al autodeterminării responsabile din punct de vedere social. Noi privim libertatea individului ca pe un element necesar pentru libertatea tuturor membrilor societăţii. Libertatea presupune nu doar respingerea oricăror forme de dictatură şi sisteme autoritare, ea conţine şi cerinţe materiale şi sociale: doar educaţia, informarea şi un nivel adecvat al bunăstării elimină dependenţele şi creează o gamă largă de alternative, astfel încât libertatea să poată deveni o realitate vie. Numai acest tip de condiţii permit o viaţă în libertate şi securitate şi oferă bazele pentru autodeterminare.

b) Egalitatea

Noi, social-democraţii suntem convinşi că fiecare persoană şi toate, luate la un loc, în unicitat’ea şi individualitatea lor au aceleaşi drepturi şi aceleaşi valori inerente ca orice alte persoane. De aceea, toţi membrii societăţii umane, în marea lor diversitate, trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi şi de demnitate. In acest scop, noi încercăm să realizăm o egalitate a oportunităţilor pentru toţi oamenii – indiferent de sexul, moştenirea sau venitul lor, abilităţile lor fizice sau mentale, orientarea sexuală, apartenenţa etnică, filosofia lor de viaţă, credinţe religioase sau stil de viaţă individual. Pentru noi, dreptul de a munci şi dreptul la educaţie, dar şi drepturile politice şi sociale ale omului, sunt părţi integrale ale egalităţii oportunităţilor. Membrii societăţii care sunt dezavantajaţi au dreptul să primească un ajutor special şi un tratament preferenţial.

c) Justiţia

Noi, social-democraţii susţinem realizarea actului de justi în toate aspectele vieţii sociale. în consecinţă, noi susţinem o distribuţie justă a tuturor oportunităţilor şi resurselor în societate, mai ales cu privire la locurile de muncă şi educaţie, dar şi la venituri şi proprietate. Susţinem dreptul tuturor membrilor societăţii de a participa activ în cadrul acesteia – şi îi ajutăm pe cei mai dezavantajaţi membri ai societăţii să facă la fel. Obiectivul nostru este o societate de persoane libere şi egale, o societate în care diferenţele de clasă au fost depăşite.

d) Solidaritatea

Solidaritatea, definită ca respectul pentru ceilalţi şi disponibilitatea de a întreprinde acţiuni comune, oferă baza pentru realizarea politică a scopurilor social-democraţiei. Solidaritatea înseamnă asumarea responsabilităţii pentru comunitate şi, astfel, obligaţia de a-i ajuta pe ceilalţi şi de a face faţă provocărilor soci-etale în conformitate cu valorile noastre fundamentale. Solidaritatea este, în ultimă instanţă, baza coeziunii sociale, cel mai eficient instrument pentru realizarea condiţiilor juste pentru vieţile oamenilor. Solidaritatea internaţională se referă la toate popoarele lumii.

Toate aceste valori fundamentale – libertatea, egalitatea, justiţia şi solidaritatea – sunt la fel de importante. Doar realizarea lor concomitentă poate asigura o viaţă plină de succese într-un climat al păcii şi libertăţii, pentru întreaga umanitate.

Independenţa ramurii judiciare şi a judecătorilor săi stă la baza oricărui stat care este guvernat conform domniei legii în aceeaşi măsură în care exercitarea liberă a celorlalte profesii legale asigură această bază. Cu toate acestea, ele trebuie să facă subiectul controalelor democratice într-un stat democratic. Per ansamblu, caracterul democratic al puterii judiciare trebuie să fie întărit; acelaşi lucru este valabil şi în privinţa aplicării sistemului proceselor cu juraţi, care trebuie întărit în special printr-o mai bună pregătire ajuraţilor pentru sarcinile lor.

Registrul austriac al drepturilor elementare şi al drepturilor privind libertatea personală nu include încă nici un drept social elementar. Din acest motiv, dorim înfiinţarea unui registru modern al drepturilor elementare care ar pune bazele unei societăţi moderne, sociale, libere, justă şi solidară. Acest registru al drepturilor elementare trebuie să reglementeze din nou nu numai relaţia dintre cetăţeni şi stat, ci şi să enunţe principiile conform cărora oamenii trăiesc împreună în societate, într-o asemenea manieră încât să salvgardeze demnitatea oamenilor şi respectul lor reciproc. De aceea, acest registru al drepturilor elementare va trebui să aibă o influenţă mai puternică asupra administraţiei şi justiţiei.

Ne opunem privatizării sarcinilor guvernamentale în toate acele arii care sunt legate de protecţia sau abordarea drepturilor fundamentale. Aceste sarcini sunt în mod indispensabil de resort guvernamental şi trebuie să fie guvernate pe baza controlului şi legitimării democratice.

Decizând pe baza legitimităţii sale democratice, statul trebuie să definească gama de servicii care ar trebui plasate în responsabilitatea interesului public. In această privinţă, noi, social-de-mocraţii, susţinem o orientare clară înspre bunăstarea cetăţenilor, adică înspre calitatea serviciilor oferite şi o realizare echitabilă din punct de vedere financiar a sarcinilor. Dezbaterea dacă ser-viciile trebuie desfăşurate de către sectorul public sau privat trebuie să fie în funcţie de care dintre acestea acoperă mai binecererea în privinţa calităţii, eficienţei şi profitabilităţii, în condiţiile unor cerinţe sociale, de muncă şi de mediu comparabile. în luarea acestei decizii, o importanţă particulară trebuie să fie atribuită beneficiilor care sunt aduse societăţii în ansamblu. Ne opunem, de asemenea, comportamentului monopolist în acest domeniu special.

2. Viaţa în siguranţă – dimensiuni ale Statului Bunăstării

Societatea şi statul sunt obligate să asigure securitatea nevoilor primare de existenţă, mai ales în perioade caracterizate printr-o schimbare socială rapidă şi în cadrul cărora acceptarea rapidă a schimbării, mobilitatea şi flexibilitatea sunt atitudini cerute din partea întregii populaţii. Coeziunea socială, pacea socială şi dezvoltarea neîngrădită a fiecărui individ pot fi garantate pe baza acestei securităţi.

Sensul pe care noi îl atribuim conceptelor de securitate şi bunăstare este foarte larg: el include obiectivul atingerii unui nivel maxim de angajare a forţei de muncă, sisteme sociale care să ofere ajutor solidar pentru cei în vârstă, bolnavi, persoane cu handicap, victime ale accidentelor şi şomeri, dar şi un sistem corect de plăţi redistributive. Principiile dovedite ale sistemului nostru social – cum ar fi autoadministrarea, asigurarea obligato-rie, procedurile de contribuţie flexibile şi contribuţia fondului federal – nu trebuie distruse. Protecţia efectivă împotriva sărăciei, marginalizării sociale, violenţei şi crimelor şi, de asemenea, oferirea unor locuinţe satisfăcătoare şi a unui sistem educaţional care nu exclude pe nimeni, sunt elemente esenţiale adiţionale ale sistemului nostru social.

Persoanele cu handicap, victimele accidentelor, bolnavii cronici şi alte persoane dezavantajate au dreptul să primească ajutor şi asistenţă – sub forma educaţiei, tratamentului şi reabilitării, dar şi a unor oportunităţi specifice pe piaţa muncii – pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii lor pe cât posibil. De asemenea, ei au dreptul să trăiască într-un mediu social care nu îi expune unor frustrări suplimentare. Toate măsurile trebuie să fie îndreptate înspre asigurarea de posibilităţi egale pentru aceste persoane de a participa în societate ca şi ceilalţi.

Suntem convinşi că un stat puternic şi sănătos din punct de vedere financiar este în interesul tuturor. Numai un asemenea stat este în poziţia de a oferi ajutor, mai ales celor mai dezavantajaţi membri ai societăţii, şi de a dezvolta o reţea socială care să includă persoanele care au nevoie de solidaritatea societăţii – fie ei şomeri, persoane cu handicap, vârstnici sau bolnavi. în con-secinţă, lucrăm continuu la realizarea unor reforme care vor întări asigurarea pe termen lung a acestor funcţii ale statului. Nu privim o reţea socială puternică ca un act de caritate privind membrii dezavantajaţi ai societăţii, ci, mai degrabă, ca un instrument important de redistribuire justă a prosperităţii noastre comune. Ignoranţa, egoismul miop, gelozia sau interesul de a diviza societatea noastră stau în spatele cererilor de renunţare parţială sau totală la această reţea socială. Astfel de cereri vor continua să întâmpine rezistenţa hotărâtă a mişcării social-de-mocrate.

Cu toate acestea, dorim să evaluăm continuu dacă elementele individuale ale statului bunăstării îşi îndeplinesc în mod optim funcţiile pentru care au fost create. Trebuie să fie clarificat modul în care asistenţa ajunge chiar la acele persoane care se găsesc într-o situaţie de urgenţă. Responsabilităţile cetăţenilor includ disponibilitatea de a susţine astfel de prevederi, în măsura poside interconectare dintre serviciile sociale care prestează servicii publice şi de gradul de participare şi responsabilitate al cetăţenilor înşişi. Munca voluntară şi organizaţiile non-profit joacă roluri importante. Iniţiativele care vin în ajutorul celor dezavantajaţi sunt suplimente importante pentru sistemul nostru social, ele merită să fie susţinute şi finanţate.

3. Şanse egale pentru femei ca un obiectiv democratic -parteneriatul dintre sexe într-o societate a oportunităţilor

Crearea unor condiţii sociale, care să ofere femeilor şi bărbaţilor oportunităţi egale, rămâne un obiectiv central pentru noi, social-democraţii. Chiar şi în prezent, femeile continuă să fie discriminate în ceea ce priveşte oportunităţile de urmare a unei cariere individuale, sociale, economice şi politice.

Aceste forme de discriminare împotriva femeilor, care au cauze structurale, trebuie să fie diminuate prin implementarea unei politici active şi consecvente de creare a unor oportunităţi egale şi trebuie să fie, în cele din urmă, depăşite. O politică activă de creare a oportunităţilor egale înseamnă o redistribuire justă a locurilor de muncă, veniturilor şi puterii între bărbaţi şi femei.

Redistribuirea locurilor de muncă înseamnă distribuirea angajaţilor şi voluntarilor între femei şi bărbaţi pe baze solidare;

Redistribuirea veniturilor înseamnă punerea în practică a unei politici juste privind veniturile, taxele, locurile de muncă, angajarea şi protecţia socială;

În sfârşit, redistribuirea puterii înseamnă asigurarea unei participări egale a femeilor şi bărbaţilor în toate procesele de luare a deciziei în probleme sociale.

Calităţile personale, munca şi un venit propriu măresc gradul şi să deschidem calea spre libertate tuturor femeilor.

Astfel, noi credem că promovarea femeilor – în sensul unei politici active de sprijinire a oportunităţilor egale – înseamnă crearea unor condiţii clare, ancorate în legislaţie, care să permită femeilor să-şi îmbunătăţească abilităţile şi să le utilizeze în activităţile pe care le desfăşoară şi în avansarea în cariera lor. Scopul nostru este să garantăm femeilor accesul liber la acele căi edu-caţionale şi de carieră care oferă multe oportunităţi pentru viitor şi să depăşească atribuţia retrogradă a rolurilor în funcţie de gen. Femeile şi bărbaţii ar trebui să aibă oportunitatea de a alege să lucreze în orice post care corespunde înclinaţiilor şi intereselor lor.

Pentru noi, social-democraţii, o politică activă de creare a oportunităţilor egale include şi angajarea preferenţială a femeilor în cazul în care candidaţii bărbaţi şi femei sunt la fel de competenţi; o asemenea practică ar trebui continuată atâta timp cât inegalitatea socială dintre sexe persistă. Pentru aceasta, susţinem „discriminarea pozitivă”, care implică un tratament preferenţial justificat al femeilor în privinţa deciziilor de recrutare în cadrul sectorului public şi condiţionează încheierea contractelor cu sectorul public de măsurile pe care firmele private le-au implementat pentru a promova femeile.

Această abordare stabileşte compatibilitatea muncii cu viaţa de familie – pentru ambele sexe – ca o precondiţie. Facilităţile în privinţa îngrijirii copilului, care sunt îndreptate nu doar înspre acoperirea nevoilor copiilor, ci şi ale părinţilor, sunt esenţiale pentru a realiza această precondiţie. Mai mult, există nevoia de modele ale programului de lucru care să le permită ambilor părinţi să se retragă din vieţile lor profesionale pentru o durată de timp specificată, în care să se dedice în mod egal responsabilităţilor asociate cu creşterea copiilor.

Condiţiile diferite în care femeile trăiesc se traduc în oportunităţile inegale – această discriminare continuă până la o vârstă înaintată, uneori într-o formă exacerbată. Din acest motiv, un sistem echitabil de pensii nu se poate baza doar pe media cursului vieţii bărbaţilor. în consecinţă, susţinem formarea unui sistem de pensii specific pentru femei, care să ia în considerare atât cursul vieţii caracteristice femeilor cât şi să reflecte activitatea profesională individuală a fiecărei femei şi contribuţiile de ansamblu în sistemul nostru de solidaritate socială.

O soluţie pentru a ieşi dintr-o situaţie dificilă, oportunitatea de a renunţa la o sarcină neplanificată sau nedorită într-o perioadă acceptabilă din punct de vedere medical şi cu cea mai bună îngrijire medicală, psihologică şi socială posibilă, trebuie să fie disponibile femeilor din întreaga Austrie. Ne opunem tuturor tendinţelor al căror scop este desfiinţarea sau reducerea acestui drept şi condamnăm grupurile reacţionare care fac din femeile aflate în această situaţie foarte dificilă ţinta agitaţiei lor.

Călăuziţi de ideea unui parteneriat al sexelor, ne opunem cu tărie oricăror forme de violenţă împotriva femeilor. Cerem introducerea de măsuri efective de protejare a femeilor împotriva violenţei în familie, împotriva hărţuirii sexuale sau împotriva minimalizării sau glorificării prezentării unor astfel de forme de violenţă şi dispreţ în presă.

Activităţile noastre la nivel internaţional reflectă, de asemenea, lupta noastră pentru dreptul pe care toate femeile îl au de a trăi demn şi de a fi acceptate ca egali. Ne opunem tuturor formelor de oprimare, discriminare şi abuz. Susţinem activ cooperarea internaţională îndreptată împotriva traficului cu femei în orice formă, ca, de exemplu, exploatarea emigranţilor femei prin slujbe în care sunt tratate ca sclave.

Scopurile care sunt urmărite în cadrul acordării unui tratament egal ambelor sexe diferă în funcţie de mediul social, cultural şi economic. în consecinţă, se pot stabili priorităţi diferite în lupta pentru realizarea unei democraţii a sexelor. Totuşi, drepturile la autodeterminare, la o liberă opţiune în alegerea modului de viaţă, dar şi dreptul la un loc de muncă, la stabilitate socială şi la o viaţă demnă rămân precondiţii ale unui parteneriat între sexe. Datorită condiţiilor existente, aceasta este o problemă de redistribuire a drepturilor înspre femei şi a obligaţiilor înspre bărbaţi.

4. Viaţa din perspectivă social-democrată – în favoarea participării la decizii şi a politicilor integrative

Precondiţiile pentru realizarea valorilor noastre fundamentale nu pot fi create decât prin continuarea dezvoltării democraţiei politice înspre o democraţie economică – şi, astfel, inclusiv înspre o democraţie socială. Principiile democratice impregnează toate segmentele societăţii în cadrul social-democraţiei. Din acest motiv, procesul de democratizare trebuie să fie văzut ca o sarcină permanentă, una care nu se va finaliza niciodată.

Democraţia este singura formă de organizare a vieţii colective a fiinţelor umane într-o manieră realmente umanistă şi care reflectă nevoile şi interesele oamenilor; cu toate acestea, democraţia este în acelaşi timp sensibilă şi vulnerabilă. In consecinţă, democraţia trebuie să fie dorită în mod conştient, apărată şi dezvoltată continuu.

Un sistem parlamentar funcţional la diferitele nivele ale statului constituie unul dintre elementele centrale ale unei democraţii. Această democraţie parlamentară reprezentativă (de exemplu, dreptul, pe o perioadă limitată de timp, de a lua decizii în cadrul comunităţii pe baza legitimităţii conferite de alegeri generale, libere şi secrete) este însoţită de responsabilităţile democratice ale cetăţenilor şi de participarea lor. In plus, organizaţiile şi iniţiativele extraparlamentare, prin care cetăţenii se reunesc pentru a-şi promova propriul interes, joacă un rol crescând şi ar trebui să fie consultate în procesul de luare a deciziei politice.

Democraţia are nevoie de promovare. Noi considerăm că procesul democratic de luare a deciziei şi controlul democratic exercitat asupra statului şi puterii politice se bazează pe accesul, pe care cetăţenii îl au, la informaţiile esenţiale şi pe abilitatea lor de a recunoaşte, articula şi asimila interesele diferite, dar şi de a face uz de dreptul lor la participare.

Susţinem o extindere a drepturilor democratice care să permită mai multor cetăţeni să controleze, să participe, sau să aibă drept de codecizie în acele probleme care îi privesc direct.

Obiectivul nostru, în legătură cu aceste noi modele ale participării cetăţenilor, este de a oferi o completare a elementelor democraţiei reprezentative, care se bazează pe partidele politice şi, prin aceasta, să întărim implicarea cetăţenilor în numele intereselor comune. Noile canale mediatice oferă oportunitatea unei promovări şi integrări mai intense a elementelor active ale participării.

Principiile democratice se aplică şi sferei profesionale, în care angajaţii se bucură nu doar de influenţă determinantă, prin reprezentanţi, ci sunt, de asemenea, integraţi în procesul de luare a deciziei prin alte mijloace. în acelaşi mod, susţinem aplicarea ideilor şi acţiunii privind parteneriatul în viaţa privată a indivizilor.

Principiul luării deciziei prin vot majoritar, care călăuzeşte orice democraţie, îşi pierde aplicabilitatea atunci când este vorba despre drepturile inalienabile ale minorităţilor şi indivizilor. Astfel, drepturile minorităţilor privind identitatea lor nu sunt la dispoziţia majorităţii. Totuşi, grupurile minoritare trebuie să se abţină de la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului, inerente fiecărui individ.

Identitatea austriacă este, de asemenea, puternic influenţată de diversitatea etnică şi lingvistic-culturală, determinată de istoria ţării noastre.

Noi, social-democraţii, considerăm susţinerea existenţei acestor grupuri minoritare, dar şi dezvoltarea lor lingvistică şi culturală, ca fiind obligaţii incontestabile.

Coexistenţa dintre minoritate şi grupurile majoritare necesită promovarea unui spirit al toleranţei şi dialogului, măsuri pentru promovarea respectului reciproc, înţelegerii şi cooperării dintre toate fiinţele umane – indiferent de identitatea lor etnică, culturală, lingvistică sau religioasă.

Aceste lucruri se referă, în mod special, la concetăţenii noştri de altă naţionalitate, a căror integrare în viaţa politică a Austriei, în pieţele muncii şi locuinţelor, dar şi în sistemele educaţionale şi sociale pe care le propagăm.

Fiind suporteri convinşi ai creşterii democratizării Uniunii Europene, susţinem o reformă radicală a UE şi a instituţiilor sale, pentru a satisface mai bine interesele cetăţenilor.

Obiectivul nostru este asigurarea suveranităţii cetăţenilor Europei – mai multe drepturi în cadrul procesului de luare a deciziei.

Milităm pentru o implementare la nivel mondial a drepturilor şi libertăţile fundamentale asociate cu democraţia şi luptăm, alături de celelalte democraţii, împotriva tuturor formelor de opresiune, discriminare, teroare, pedeapsă cu moartea şi tortură. In plus, promovăm protecţia drepturilor omului, inclusiv a dreptului la azil în cazul celor persecutaţi pe criterii politice, religioase, rasiale sau de altă natură.

5. Serviciu în locul birocraţiei – în favoarea unei concepţii moderne despre stat

Statul este responsabil pentru reconcilierea intereselor divergente din cadrul societăţii. Prin aceasta, el este garantul unităţii şi stabilităţii societăţii şi, astfel, asigură convieţuirea paşnică a cetăţenilor săi. Instituţiile guvernamentale şi activităţile lor trebuie să aibă legitimare democratică. O pace socială durabilă nu poate fi realizată decât prin aplicarea de reguli general aplicabile şi corecte şi prin tratamentul de o manieră justă şi egală aplicat tuturor cetăţenilor lor.

Nu credem că minimizarea atribuţiilor statului reprezintă o valoare în sine. Suntem convinşi că relaxarea legală ca un scop in sine poate crea o diviziune în societate. Pe de altă parte, realizăm destul de bine pericolul reprezentat de o cantitate excesivă de legi şi birocraţie – acela de a îngrădi libertatea oamenilor, în ioc sa-i ajute. Credem că drumul spre un sistem orientat către viitor nu depinde de faptul că se adoptă mai multe sau mai puţine legi, ci de adoptarea acelor legi care sunt mai bune şi mai necesare.

Avem nevoie de un stat activ – adică eficient şi capabil – care să îşi orienteze procedurile de lucru în funcţie de modele care reflectă interesele şi nevoile timpurilor noastre: mai multă autonomie, iniţiativă privată şi responsabilitate individuală în luarea deciziei. Aceste calităţi, la rândul lor, necesită ierarhii mai puţin rigide, dar şi o abordare mai în interesul clientului şi o orientare mai mare către performanţă.

In consecinţă, milităm pentru restructurarea relaţiei dintre stat şi cetăţenii săi. Cetăţenii ar trebui să aibă mai mult spaţiu pentru exercitarea independenţei şi autosusţinerii lor.

In acest context, solicităm o extindere a principiului că membrii cei mai dezavantajaţi ai societăţii ar trebui să aibă cele mai multe drepturi. Acest principiu se aplică nu numai tranzacţiilor de afaceri din viaţa de zi cu zi şi garanţiilor unor termeni corecţi ai schimbului, ci şi acelor domenii cum ar fi protecţia mediului, sănătatea publică, etc, în care dificultăţile substanţiale în adunarea dovezilor pot determina destul de uşor punerea în pericol a celor dezavantajaţi.

Intr-un stat democratic, care este bazat pe domnia legii, singura formă de putere este cea legitimată şi circumscrisă prin legi. Administrarea justiţiei trebuie să satisfacă nevoile de justiţie. Intr-un stat guvernat de domnia legii, drepturile şi legile limitează exercitarea puterii. Statul are legitimitatea pentru a adopta legi şi a face uz de monopolul asupra forţei, pentru că se bazează pe o constituţie democratică, separaţia puterilor şi pe un control echilibrat al puterii.

Funcţiile unui stat democratic guvernat prin aplicarea legilor se referă la asigurarea drepturilor elementare ale omului, stabilirea şi menţinerea ordinii, măsurile de reconciliere socială, protecţia celor dezavantajaţi şi contribuţia efectivă în lupta împotriva criminalităţii. O societate liberă, justă şi solidară trebuie să garanteze că fiecare om îşi poate găsi dreptatea în justiţie după o anumită perioadă de timp şi cu costuri rezonabile. Astfel, procedurile legale greoaie reprezintă o formă de negare a justiţiei, iar costurile legale mari practic îi exclud pe cei mai dezavantajaţi membri ai societăţi de la obţinerea beneficiilor unui stat guvernat de domnia legii. Din acest motiv, una din sarcinile centrale ale politicilor social-democrate continuă să fie facilitarea verdictelor corecte în justiţie şi abolirea acelor bariere sociale care obstrucţionează bunul său mers.

Egalitatea în faţa legii şi egalitatea prin lege sunt indispensabile, dar ele trebuie să fie acceptate şi implementate atunci când se aplică legea. De aceea, susţinem justiţia distributivă ca un mijloc de menţinere a egalităţii şanselor. Suntem în favoarea continuării realizării unor acţiuni legale de către asociaţii şi a oportunităţilor pentru iniţierea de acţiuni în justiţie în favoarea grupurilor dezavantajate (de exemplu, probleme legate de egali-tatea şanselor, dar şi de respectarea codului muncii). Astfel, promovăm continuarea îmbunătăţirii legislaţiei şi a administraţiei publice prin mai multe acţiuni preventive, printr-o autonomie sporită a cetăţenilor în privinţa legilor civile şi prin reducerea instrumentelor autoritare aflate în mâinile administraţiei.

Intr-un cadru lărgit de securitate, toate fiinţele umane au dreptul la o protecţie eficientă împotriva criminalităţii. Susţinem lupta împotriva criminalităţii, dar ştim, de asemenea, că nivelul de siguranţă al unei societăţi nu creşte doar atunci când pedepsele se înăspresc. Pentru a avea succes, lupta împotriva criminalităţii trebuie să înceapă cu mult înainte ca infracţiunile să ajungă în sălile de judecată şi trebuie să continue mult după perioada de detenţie a condamnatului.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei abordări rezidă în lupta împotriva cauzelor criminalităţii. Reducerea şomajului, o reţea socială eficientă, un sistem educaţional funcţional, programe precis orientate înspre integrare şi locuri de muncă pentru tineri – toate acestea combat rădăcinile sociale ale criminalităţii. în ceea ce priveşte lupta directă împotriva crimi-nalităţii, dorim să creăm poliţiei cele mai bune precondiţii prin furnizarea unor echipamente mai bune, educaţie mai performantă şi calificare la locul de muncă şi prin creşterea nivelului de cooperare internaţională.

Eforturile pentru a proteja societatea presupun, de asemenea, existenţa unui sistem legal penal modern, care acordă o importanţă deosebită intereselor victimelor infracţiunilor. Metodele moderne de impunere a pedepselor cu închisoarea pot oferi cel mai bun remediu împotriva eventualităţii ca infractorii eliberaţi să recurgă din nou la infracţiuni. Pe viitor, ar trebui să fie dezvoltate modele de reconciliere extrajudiciară dintre victime şi agresori şi a un sistem integrat de locuri de muncă sociale.